T2 Trainspotting, din 24 februarie in cinematografe

T2T2 Trainspotting ofera sansa regizorului Danny Boyle, laureat al premiului Academiei, sa se reintalneasca cu distributia filmului initial, din 1996. John Hodge revine ca scenarist, inspirandu-se din romanele lui Irvine Welsh, Porno si Trainspotting. Producatorii sunt Andrew Macdonald, Boyle, Christian Colson si Bernie Bellew.  

La inceput a fost o ocazie……apoi, o tradare. De atunci au trecut 20 de ani. S-au schimbat multe, dar tot atat de multe raman neschimbate. Mark Renton (Ewan McGregor) revine in singurul loc pe care-l poate numi „acasa”. Ei il asteapta: Spud, Sick Boy si Begbie. Ceilalti vechi prieteni ai sai il asteapta si ei: durerea, simtamantul de pierdere, bucuria, razbunarea, ura, prietenia, dragostea, dorul, teama, regretul, heroina, auto-distrugerea si pericolul mortal, cu totii stau aliniati pentru a-l intampina, gata sa intre in hora.

Acolo unde i-am lasat…

Cei patru prieteni de-o viata/asociati/dusmani cranceni au ajuns la Londra ca sa vanda o punga de heroina, obtinuta prin violenta. In timp ce toti dorm, Mark Renton fuge cu toata prada: 16.000 de lire sterline . El pur si simple fuge si nu vrea sa se uite inapoi. Lasa intr-o cuseta-seif 4000 de lire pentru Spud. Un dar amabil, dar si otravit, pentru un destinatar care e in mod clar dependent de heroina.

Sick Boy, care n-a fost niciodata bantuit de framantari legate de loialitate, simte furie si in mod egal invidie. Daca trebuia ca cineva sa-si tradeze prietenii, acela trebuia sa fie el. Acum regreta din cauza ca s-a dovedit a fi un sentimental si viseaza sa se razbune. Frank Begbie a fost toata viata lui matura ca o grenada pe doua picioare. Renton tocmai i-a scos cuiul. Furia lui poate deveni distructiva, dar el nu va fi singurul care va suporta consecintele.

Despre productie

“S-au scurs 21 de ani de la lansarea primului film, iar intelepciunea populara zice ca daca trece mai mult de 1 an, nu mai e cazul sa faci un sequel!” sustine Boyle. “Intarzierea de fata nu a fost deliberata — vorbim de o reluare in fiecare an, de multi ani incoace. Dar, de fapt, asta da filmului acel “raison d’etre”. Cand ii pui pe actorii de acum sa stea langa fotografiile lor de acum 20 de ani, ai o reactie brutala. Acum 10 ani, cand am facut aceasta comparatie, nu ni s-a parut prea rau. Chiar am facut o gluma spunandu-le ca trebuie sa se mai ude la radacina! Dar dupa 20 de ani se cam simte diferenta. S-au descurcat insa destul de bine in a accepta urmele pe care le-a lasat timpul asupra lor. Au recunoscut cinstit faza in care au ajuns acum, iar filmul chiar dezbate chestiunea asta.”

Jonny Lee Miller, care-l interpreteaza pe Simon (akaSick Boy), este de acord ca aceasta nu e o urmare obisnuita: “Intotdeauna am spus ca n-are rost sa facem un sequel la Trainspotting daca nu luam in considerare si alte subiecte mai importante. Cum te simti cand imbatranesti? Ce s-a intamplat cu personajele si care sunt implicatiile acestor intamplari? Daca facem o urmare care sa povestim cine a scapat, sau cine s-a razbunat, asta va fi foarte plictisitor. Singura modalitate de a face ceva interesant este sa pui in sequel viata personajelor dintre cele doua momente.”

“Intrebarea esentiala a fost: va putea John sa scrie un scenariu?’” sustine Danny Boyle. “Actorii au tinut neaparat sa facem ceva la fel de bun ca si data trecuta – nu vroiau sa-i dezamagim pe spectatori cu o continuare de doi bani. John a incercat mai multe versiuni de scenariu, dar noi toti am stiut ca nu mergeau. Apoi, ne-am dus cu totii la Edinburgh pentru o ultima incercare—eu, John, Irvine, Andrew si Christian. Se apropia cea de-a 20-a aniversare si trebuia sa hotaram. Acum sau niciodata! John a plecat si a scris scenariul. Dupa ce l-am citit, am stiut ca pe acesta il voi putea trimite actorilor. Chiar mi-a trecut prin cap gandul: ‘ar fi nebuni sa nu-l faca’. Chiar si asa, ar fi putut sa refuze pe diferite motive, mai ales ca doi dintre ei erau implicati full-time in niste show-uri de televiziune. Dar ei au raspuns pozitiv, asa incat am pornit la drum.”

Scenaristul John Hodge a fost chiar entuziasmat sa descopere unde se aflau cei patru prieteni in prezent: “Intriga si dezvoltarea personajelor merg mana in mana” apreciaza el. “Asadar, atunci cand ne gandim spre exemplu la Begbie, intrebarea pe care trebuie s-o pui este daca el are copii sau nu. Si daca are, ce are? Deci el iese din inchisoare … ce relatie va avea cu fiul sau? Baiatul e un fel de aschie sarita un prea departe de trunchi? Nu, e un pic diferit. El a fost crescut de mama sa special ca sa nu semene cu Frank. Povestirea ne conduce prin mai multe locuri, iar asta va avea repercusiuni si asupra intrigii. Ajungi sa te intrebi ‘de aici, incotro o va lua Begbie?’. El a ajuns sa duca o viata izolata, s-a instrainat de familie, ce se va intampla acum? Iar intre timp se mai intampla si alta intriga, despre Spud, care scire povesti. Aceste doua filoane se vor intalni si-l vor aduce pe Begbie in punctul in care va incepe sa se inteleaga pe sine.”

Robert Carlyle (Begbie) a simtit o intreaga paleta de emotii cand a reintrat in acest rol: “De toate … in special emotie si agitatie. Am asteptat mult pana la decizia de a relua filmul intr-o alta etapa a vietii. M-am asteptat sa fie greu, dar n-a fost chiar asa de greu. E ca un sablon, sau ca o pereche veche de pantofi. Il cunosteam pe Begbie atat de bine. El se schimbase, dar personajul era inca simpatic – desi avea o doza de disperare in el. Dusese o viata cam trista. Iar acest film exact asta exploreaza. Este despre ceea ce au facut personajele in ultimii 20 de ani si unde se afla ele acum? E foarte emotionant, mai emotionant decat m-am asteptat si chiar mai emotionant decat se asteptase Danny.

“Am stiut intotdeauna ca cele patru personaje se vor reintalni cu placere” e de acord Boyle, “dar marea surpriza este impactul emotional. Le vezi fetele si-ti dai seama imediat. Exista emotie si pasiune acolo. Ne dam seama de urmele lasate de timp asupra lor si asupra noastra. Filmul traverseaza timpul—te uiti intr-o parte si vezi trecutul, care pare atat de aproape; te uiti din nou—si nu mai e! Interesant, T2 este de fapt adaptarea a doua carti: Porno, urmarea scrisa de Irving dupa zece ani, dar si o bucla in timp pana la Trainspotting. Dupa mine, cartea originala este ca un fel de Ulysses modern. E neintrecuta, iar atunci cand o citesti este ca si cand oceanul ti-ar invada inima’. Noul film este permanent atras pe orbita romanului, iar pentru noi a fost un privilegiu sa pasim din nou in acea lume”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *