Review: True Detective 2/ Detectivii din California

Un nou sezon True Detective este pe cale sa inceapa, iar de data aceasta actiunea s-a mutat in California, in prezent. HBO continua traditia de a crea un serial de calitate, cu actori foarte bine alesi, muzica perfecta, cinematografie si efecte (putine aici) mai bune ca in orice alte productii TV. Dupa primul sezon din True Detective, care ne-a dat pe spate, cu totii avem asteptari mari, dar nimeni nu a luat in calcul ca acest serial este unul de tip Antologie, adica fiecare sezon spune o alta poveste, toate fiind legate de o tema comuna, in cazul de fata, detectivii, fiind un serial politist (chiar daca foarte profund si filozofic in primul sezon). Prin amabilitatea Ofeliei de la HBO Romania, revista @FiLM si, implicit, blogurile care o formeaza, au primit primele 3 episoade pentru vizionare. Asa ca, review-ul este bazat pe aceste episoade.

Povestea si locatia, cum spuneam, sunt diferite. O crima bizara reuneste trei ofiteri si un criminal iscusit, iar fiecare dintre ei trebuie sa descifreze mai multe teorii conspirative si inselatoare cu scopul de a ajunge la adevar si a gasi mantuirea in pustietatea din California. Colin Farrell este Ray Velcoro, un detectiv compromis din orasul industrial Vinci din districtul Los Angeles. Vince Vaughn este Frank Semyon, un criminal si antreprenor care se afla in pericol sa piarda munca de o viata dupa ce, imediat cum ajunge intr-o companie legitima, partenerul sau de afaceri este ucis. Rachel McAdams este Ani Bezzerides, o politista din districtul Ventura care se confrunta deseori cu sistemul in care lucreaza. Si Taylor Kitsch il interpreteaza pe Paul Woodrugh, un veteran de razboi si politist din cadrul California Highway Patrol, care, desi se pregatea sa dispara in mijlocul unui scandal, isi amana plecarea cand descopera scena unei crime care declanseaza o ancheta ce implica trei grupuri oficiale de investigatie, mai multe conspiratii criminale si miliarde de dolari.

Trei elemente principale diferentiaza sezonul 2 din True Detective de primul sezon. Povestea, personajele si atmosfera. Locatia si povestea le-am expus mai sus, scenariul departandu-se de stilul profund filozofic al primului sezon si apropiindu-se de un serial detectivist clasic, o crima, mai ciudata, e drept, dar o crima nu foarte deosebita, reprezinta intriga noului sezon, iar personajele (noi) se invart intr-un fel sau altul in jurul acestui mister. Chiar daca partea mistica si filosofica din primul sezon lipseste de aici, se compenseaza prin abordarea unor teme contemporane: coruptia oficialitatilor, mafia si afacerile ilegitime, dar si problemele oamenilor implicati, fie de partea legii, fie de cealalta parte. Ma asteptam ca acest sezon sa fie diferit, asa ca povestea nu ma deranjeaza, iar stilul mult mai detectivist al naratiunii, este oricum peste multe alte seriale procedurale (detectiviste) ce ruleaza in prezent.

Trecand la personaje si, bineinteles, actori, nu pot decat sa aprob alegerile producatorilor. Am avut multe indoieli cand Colin Farrell si Vince Vaughn au fost anuntati printre rolurile principale, dar inca de la inceput, amandoi te fac sa uiti de orice ganduri negative aveai in legatura cu alegerile actorilor. Personajul lui Farrell, Ray Velcoro, este un politist corupt, aflat la mana lui Frank (Vaughn), cu multe probleme, printre care alcoolul si o tendinta catre violenta. Desi lipsit de momentele nihilistice ale lui Rust, Farrell este intr-un fel sau altul echivalentul lui McConaughey, jucand un personaj cu un trecut tulburator si cu multe probleme de ordin psihic si legate de familie. Taylor Kitsch, cunoscut poate din John Carter, il joaca pe Paul, un soldat bantuit de fantomele trecutului (genul ala de misiune in care americanii fac lucruri ilegitime si imorale), un personaj de altfel cliseic. Pana acum nu m-a impresionat in vreun fel, dar nici rolul sau nu a fost atat de proeminent ca al celorlalti trei. Primul sezon, desi plin de laude si aprecieri, a fost criticat pentru lipsa unei prezente feminine puternice, iar sezonul doi compenseaza din plin cu Rachel McAdams in rolul detectivului Bezzerides. Personajul ei primeste mult timp pe ecran in cele trei episoade si aflam destul de multe despre trecutul si familia ei, spre deosebire de celelalte personaje, al caror trecut ni se dezvaluie mult mai incet sau deloc. Intr-un fel, ea este corespondentul lui Woody Harrelson, jucand rolul unui politist relativ corect, care chiar crede in ceea ce face si in consecinta, dinamica relatiei Bezzerides – Velcoro este asemanatoare cu a celei dintre Rust si Marty. Dialogurile dintre cei doi nu sunt filosofice, dar sunt printre putinele momente din serial cand te poti destinde putin ( Ani: “The fundamental difference between the sexes is that one of them can kill the other with their bare hands.” Ray: “Just so you know I support feminism; mostly by having body image issues”). Marea surpriza a acestui sezon este insa Vince Vaughn. Cand HBO a anuntat ca el va juca un rol principal in noul sezon din True Detective am fost ferm convins ca sezonul va fi nu numai mult sub primul, dar va fi foarte slab. Nu puteam sa ma insel mai mult. Desi ma astept in fiecare moment ca Vince sa faca o gluma tipica celor din filmele lui recente, el ramane serios si dramatic pe tot parcursul celor trei episoade vazute (si sigur va fi la fel si pe viitor). Frank Semyon este un mafiot din Vinci, care incearca sa treaca in legalitate cu afacerile, dar crima pe care cei trei politsti incearca sa o rezolve, este si crima care ii strica lui toata afacerea si il lasa disperat, pentru ca investise toti banii sai. Dinamica Frank – Ray este si ea foarte interesanta, cei doi intalnindu-se intr-un bar (cu muzica foarte buna, despre care o sa vorbesc imediat), Frank avandu-l la mana pe Ray, dar si pe alti oameni din conducerea micului orasel industrial.

Ajungand la ultimul capitol, atmosfera, noul sezon din True Detective este din nou de laudat. Chiar daca Fukunaga, regizorul genial din spatele primului sezon, a plecat, inlocuitorii sai fac o treaba destul de buna, iar creatorul si scenaristul Nic Pizzolatto ramane prezent. Primul sezon a fost dominat de o atmosfera mistica, misterioasa, naturala as spune, prin cadrele din mlastinile din Louisiana (bayou), insa al doilea schimba total locatia. Vinci, orasul fictiv in care are loc actiunea, are doar 95 de locuitori si este inspirat din Vernon, un oras industrial din California (cu aproape la fel de putini locuitori). Cadrele de legatura ne arata mereu autostrazi sau zone industriale cu hale si fabrici, noaptea si ziua si asta ajuta foarte mult la setarea atmosferei. A nu se intelege ca daca locatia este acum in California, intr-un oras plin de lumini si masini, atmosfera intunecata din primul sezon a disparut. Doar ca, misticismul si ritualurile satanice din primul sezon au fost inlocuite cu amenintarea unui criminal care nu se ascunde in mlastina si ataca oficialitati in mod direct. De altfel, crima in sine nu este chiar obisnuita, activitatile victimei fiind extrem de dubioase. Insa cinematografia nu ar ajuta prea mult, daca nu ar fi si muzica. Tema principala a acestui nou sezon este Nevermind a lui Leonard Cohen, iar in timpul episoadelor se poate auzi o muzica care te duce cu gandul la desert sau la un spatiu luminat si activ, dar pustiu totusi (zona industriala in sine). Precizam mai sus ca intalnirile dintre Frank si Ray au loc intr-un bar cu muzica buna, iar acea muzica este cantata de Lera Lynn, al carei cantec poate fi auzit in trailerul pentru acest sezon. T. Bone Burnett, supervizorul de sunet din acest sezon de True Detective, a precizat intr-un interviu ca exista multe cantece originale (special create pentru serial), care vor juca un rol important in poveste si in crearea atmosferei.

La finalul sezonului se vor putea trage niste concluzii mai clare, dar pana atunci, pot spune ca sezonul 2 din True Detective este foarte bun, mai slab ca primul, daca le comparam, dar este totusi diferit. Daca primului i-am dat nota 10, celui de-al doilea sezon ii dau un 8.5, momentan, dar nota se poate modifica la finalul celor opt episoade. Multumesc inca o data Ofeliei de la HBO Romania, pentru ocazia de a vedea cele trei episoade si sper ca v-am convins sa dati o sansa acestui nou sezon.