Review: The Wolverine

WolverineTrilogia X-Men s-a incheiat cu Last Stand in 2006, dar nimeni nu putea lasa o asa franciza sa moara si sa dispara, nu cu francize precum Batman, Iron Man, Avengers sau Spider-Man in plina ascensiune. Supereroii nu au mai fost la asa mare cautare din anii in care comics-urile intrau in forta in cultura umana. Asa ca intr-o incercare de a revitaliza seria si a pune accentul pe cele mai cunoscute personaje ale francizei, au aparut X-Men Origins: Wolverine (2009) si X-Men: First Class (2011). Primul a fost considerat slab, avand note mici pe toate site-urile de specialitate si probabil fiind acceptabil doar pentru fanii inraiti ai lui Jackman. Al doilea insa, a fost primit pozitiv, primind laude atat pentru poveste cat si pentru actori si devenind adevarata rampa de relansare a francizei. Dupa succesul lui First Class, un sequel a fost imediat promis si astfel, in 2014 o sa avem parte de X-Men: Days of Future Past. Acesta din urma este atat un sequel pentru filmul din 2011 cat si un sequel pentru cel din 2006, aducand impreuna actorii din ambele filme. Si aici apare si The Wolverine, completand celelalte filme si amintindu-ne ca Logan este un personaj foarte important pentru X-Men, chiar daca in First Class, Xavier si Magneto nu au reusit sa il aduca in prima echipa.

Avandu-l in rol principal pe nimeni altul decat Hugh Jackman, povestea ne dezvaluie ce s-a intamplat cu Wolverine dupa actiunea din Last Stand, dupa moartea lui Jean Grey si a lui Xavier si dizolvarea echipei X-Men. Chemat in Japonia de catre un vechi prieten, Yashida (Hal Yamanouchi) pentru a-si lua ramas bun, Logan este pus fata in fata cu blestemul si darul sau, nemurirea. Avand alegerea de a scapa de regenerare si de a trai o viata obisnuita, oare ce va face? Bantuit de stafia lui Jean (Famke Janssen) si avandu-le alaturi pe Yukio (Rila Fukushima), o tanara mutanta abila in arte martiale ce poate vedea moartea celor din jur si pe Mariko (Tao Okamoto), nepoata lui Yashida, de care bineinteles ca e atras, Logan trebuie sa treaca peste o noua serie de obstacole si noi inamici, pentru a-si gasi scopul in aceasta noua lume de dupa X-Men. 

WolverineEfectele speciale sunt foarte bune, mult mai bune ca in Origins, iar muzica este de asemenea foarte reusita, avand in multe parti influente japoneze si chiar si instrumente traditionale folosite in diverse moduri. Povestea este destul de interesanta, desi are cateva “gauri” in scenariu, dar care pot fi cat de cat trecute cu vederea, mai ales cand vedem scena de dupa generic. Asa cum spuneam, The Wolverine este si un prequel pentru Days of Future Past si bineinteles ca ni se aduce aminte acest fapt printr-o scena destul de emotionanta as spune eu, unde revedem personaje “demult” uitate si aruncam o privire asupra unei noi amenintari. Dar va las pe voi sa descoperiti cine, ce si cum, atunci cand veti vedea filmul.

Din partea mea primeste nota 8 si o recomandare de a-l vedea, mai ales daca sunteti fani ai seriei si vreti sa vedeti un film bun cu acest personaj.
    

Leave a Reply

Your email address will not be published.