Review: Pacific Rim
Pacific Rim este unul din acele filme pe care le vezi pentru a te distra, nu pentru a fi dat pe spate de jocul actoricesc sau de vreun twist imprevizibil, nici pentru a ramane profund marcat de o poveste dramatica. Nu, Pacific Rim nu face niciunul din aceste lucruri; are o poveste cliseica, un final total previzibil, iar actorii nu sunt uimitori sau de Oscar, insa joaca bine. Dar spre deosebire de filmele care au aceste caracteristici, Pacific Rim are roboti, roboti uriasi care se lupta cu monstri uriasi. Cu tehnologia din ziua de azi, filmul nu poate esua in acest aspect si nu dezamageste.
Sa ne reamintim putin de trecut, de copilarie/tinerete. Cati dintre noi nu stim cine (ce) e Godzilla? Cati dintre noi nu au vazut nenumaratele filme in care cunoscutul kaiju (japoneza pt. monstru) se lupta cu alti colosi? Cati dintre noi nu au vazut desenele sau filmele Transformers? Unii, nu eu, se uita si la anime-uri unde mecha (roboti) sunt ceva destul de cunoscut. Asa ca, revenind in prezent, cum poti folosi toate cele de mai sus pentru a face un film? Raspunsul este Pacific Rim. Cand am vazut trailerele de la acest film, mi-am zis ca trebuie sa il vad. Si a meritat.
Povestea pe scurt: In adancurile Pacificului se deschide un portal din care incep sa iasa Kaiju. Pentru a ii combate, omenirea construieste Jaegeri, roboti urasi, inarmati pentru a ucide monstrii. Desi la inceput Jaeger-ii ies victoriosi in fiecare batalie, invadatorii se adapteaza, devin mai agresivi, mai rezistenti, mai mari si exploateaza fiecare slabiciune a robotilor. La momentul filmului, mai exista doar patru Jaegeri, retrasi in Hong Kong, in timp ce principala metoda de aparare a omenirii devine construirea de ziduri uriase care se opreasca monstrii. Protagonistii, Raleigh (Charlie Hunnam) si Mako (Rinko Kikuchi) sunt doi piloti de Jaeger, care condusi de Pentecost (Idris Elba) si alaturi de echipele celorlalti trei Jaegeri, incearca un ultim atac impotriva invadatorilor.
Actorii se descurca destul de bine: Idris Elba este o prezenta pozitiva in acest film, Hunnam este probabil foarte cunoscut fanilor serialului Sons of Anarchy, dar face o treaba buna in a juca eroul “cliseic”, iar Rinko aduce un aer optimist, dar si putin mister in poveste. Comicul nu lipseste din film, fiind oferit prin intermediul a doi cercetatori, dar si prin aparitia scurta a lui Ron Perlman, in rolul unui magnat al pietei negre.
Muzica este oferita de nimeni altul decat Ramin Djawadi, compozitorul din Game of Thrones si completeaza foarte bine toate scenele de lupta si pe cele dintre. Djawadi demonstreaza ca este un maestru atat cu muzica “medievala”, cat si cu cea moderna, as zice futuristica, plina de sunete electronice si rock.
In final, ofer acestui film nota 10 pentru ca ofera exact ceea ce promite. Nu are un scenariu genial, actori care impresioneaza sau cine stie ce subiecte profunde, dar il recomand tuturor care vor sa se distreze.